Râul nu se poate întoarce
--de Kahlil Gibran
==
Se spune că înainte de a se uni cu marea
un râu tremură de frică.
Privind înapoi la drumul străbătut,
de pe vârful munților,
croindu-și calea printre păduri și sate.
Și, cum în fața sa stă un ocean atât de vast,
Pare că a pătrunde în apele sale
va însemna să dispară pentru totdeauna.
Totuși, altă cale nu există.
Râul nu poate curge înapoi.
Nimeni nu se poate întoarce înapoi.
Întoarcerea este imposibilă în această existență.
Râul trebuie să își asume riscul
de a pătrunde în ocean
pentru că doar atunci frica va dispărea,
pentru că doar astfel râul va ști
că nu este despre a dispărea în ocean,
ci despre a deveni oceanul.
==
Întrebări pentru reflecție: Ce înseamnă pentru voi că râul devine ocean? Ați putea împărtăși o experiență despre frica de a vă pierde pe sine pentru ca apoi să descoperiți o identitate mai mare decât v-ați putut imagina? Ce vă ajută să lăsați în urmă identitatea de râu și să acceptați identitatea oceanului în fiecare moment?