What You Do Afterwards
Ce faci după aceeade Keith Sawyer
Creativitatea vine din ce faci după aceea.
Îmi vine în minte ce spunea Miles Davis despre improvizația jazz: "Nu e vorba despre nota pe care cânți acum, care e o notă greșită – e vorba de nota pe care o cânți după ea, care o va face corectă sau greșită."
În improvizație, nu știi ce semnificație are o acțiune până mai târziu. Grupul creează semnificația, răspunzând și construind pe această acțiune. Acest lucru se întâmplă tot timpul în teatrul de improvizație și este ceea ce îi conferă o asemenea putere creativă. Eu o numesc interpretare retroactivă. În improvizație, actorii rostesc în mod intenționat linii de dialog care sunt ambigue, cuvinte care pot fi interpretate în mai multe moduri. Actorii fac acest lucru în mod intenționat - nu pentru că sunt leneși în gândire, sau pentru că încearcă doar să umple timpul. Împrovizarea acestor acțiuni ambigue necesită foarte multă creativitate. Nu este ușor să spui ceva care deschide posibilități pentru scenă și nu închide posibilele acțiuni viitoare, și ceva care oferă, pe lângă asta, suficiente specificități pentru a impinge înainte o scenă, pentru a oferi altor actori ceva cu care să lucreze. Actorii știu că dialogul improvizat care urmează acțiunii lor va oferi în curând o semnificație pentru ceea ce au făcut.
Asta mi se pare fascinant! Imaginează-ți: să acționezi fără să știi ce înseamnă acțiunea ta. Să acționezi, încredințând grupului să îți interpreteze acțiunea mai târziu. Să acționezi, în timp ce renunți la controlul asupra semnificației propriei tale acțiuni.
Majoritatea dintre noi nu facem asta în viața de zi cu zi. Când spui ceva, tu ești deținătorul. Tu ai dreptul să spui ce înseamnă. Dacă altcineva o interpretează diferit, sari în schemă și îl corectezi. Pentru a face improvizație trebuie să îți schimbi complet modul în care abordezi o conversație. Trebuie să renunți la putere și control, la conversația însăși. Conversatia este cea care creează, nu vorbitorii individuali. Conversația capătă o viață proprie. Sensul rezultă din cuvintele rostite în mod colectiv, secvențial, pe măsură ce intervine fiecare dintre vorbitori.
În improvizația de grup, nici o persoană individuală nu poate decide ce înseamnă totul. Nici o persoană nu ajunge să decidă ce înseamnă propria lor acțiune. Grupul este cel care creează, nu individul.
----
Keith Sawyer este autorul cărții Geniul grupului (Group Genious).
Întrebări pentru reflecție:
Cum te raportezi la noțiunea de a acționa, în timp ce renunți la controlul asupra sensului pe care îl ia acțiunea ta? Poți împărtăși o poveste personală despre un moment în care ai putut să acționezi, cedându-ți dreptul de proprietate asupra acelei acțiuni și a sensului ei? Ce te poate ajuta să fii atent/ă la modul în care poți deschide noi posibilități prin acțiunile tale?
Excerpted from here. Keith Sawyer is the author of Group Genius.
SEED QUESTIONS FOR REFLECTION: How do you relate to the notion of acting while relinquishing control over what your action means? Can you share a personal story of a time you were able to act while letting go of your ownership of that action and its meaning? What helps you be mindful of how you can open up possibility with your actions?
Add Your Reflection
6 Past Reflections
On Mar 13, 2018 jo wrote :
Most of life is spent in improv! We have little control over most things in life (unless we live in a bubble!). My thoughts , ideas, experience, world view, words, prayers, actions, music, silence ... bounce off of others thoughts, ideas, experience, world view, ect ... everyday! Where two or three are gathered, there is improv. Like with cooking, mixing different ingredients together in variety of different of ways, a unique outcome is created every time! Thanks be to God!
Post Your Reply
On Mar 13, 2018 Madhu Mehta wrote :
Very well articulated. One classical case of a long term "co" creation task (over many years) is building institutions. Initiators float an idea, and if it is meant to be, it would be shaped over many long years by many. Inspiring.
Post Your Reply
On Mar 12, 2018 Kristin Pedemonti wrote :
Post Your Reply
On Mar 11, 2018 Jagdish P Dave wrote :
Post Your Reply
On Mar 11, 2018 david doane wrote :
There are times when my action is my right action, simply an expression of what feels right to me in that moment. In so doing, my action is meaningful to me because I'm being true to myself. I never know what my action means to the other. I don't let go of my ownership of my action -- I do let go of its meaning to the other, which is outside my control. What helps me stay mindful of how I can open up possibility with my action is to keep as my mantra 'process, not outcome,' which promotes a kind of improvising because I have no script or agenda in mind. When my action is my truth and independent of what it means to the other, I'm integrated, free and creative, and possibilities for growth open.